Totalul afișărilor de pagină

Despre mine

vineri, 30 martie 2012

modalitati naturale Eficiente De Tratare A Acneei...:-)

Cimbrul ar fi un tratament mult mai eficient împotriva acneei decât cremele care se găsesc în comerţ, arată o echipă de cercetători de la Leeds Metropolitan University, care a studiat efectele cimbrului, gălbenelelor şi mirului asupra Propionibacterium acnes, bacteria care provoacă acneea, infectând porii.
Chiar dacă cele trei plante aromatice ucid bacteria în cinci minute, cel mai eficient s-a dovedit a fi cimbrul. Studiul, unic în felul lui, 'este primul care demonstrează efectul cimbrului, gălbenelelor şi mirului asupra bacteriei care produce infecţia, ducând la acnee', arată Margarita Gomez-Escalada, adăugând că sunt necesare şi alte studii, mai aprofundate.
Dacă rezultatele se confirmă, mixtura pe bază de cimbru 'ar putea deveni repede o alternativă naturală la actualele tratamente', fiind mult mai blândă decât produsele aflate în vânzare. 'Problema produselor care conţin peroxid de benzoil sunt efectele secundare', adaugă specialista, citată de 7sur7.be. 'Se întâmplă să apară senzaţii de arsură şi iritaţii ale pielii.
Preparatele pe bază de plante sunt mai blânde pe piele datorită proprietăţilor anti-inflamatorii. Rezultatele noastre arată faptul că tratamentele naturale pot fi la fel de eficiente, dacă nu mai mult, ca tratamentele chimice', încheie ea.

Sursa TeleNews

modalitati naturale Eficiente De Tratare A Acneei...:-)

Cimbrul ar fi un tratament mult mai eficient împotriva acneei decât cremele care se găsesc în comerţ, arată o echipă de cercetători de la Leeds Metropolitan University, care a studiat efectele cimbrului, gălbenelelor şi mirului asupra Propionibacterium acnes, bacteria care provoacă acneea, infectând porii.
Chiar dacă cele trei plante aromatice ucid bacteria în cinci minute, cel mai eficient s-a dovedit a fi cimbrul. Studiul, unic în felul lui, 'este primul care demonstrează efectul cimbrului, gălbenelelor şi mirului asupra bacteriei care produce infecţia, ducând la acnee', arată Margarita Gomez-Escalada, adăugând că sunt necesare şi alte studii, mai aprofundate.
Dacă rezultatele se confirmă, mixtura pe bază de cimbru 'ar putea deveni repede o alternativă naturală la actualele tratamente', fiind mult mai blândă decât produsele aflate în vânzare. 'Problema produselor care conţin peroxid de benzoil sunt efectele secundare', adaugă specialista, citată de 7sur7.be. 'Se întâmplă să apară senzaţii de arsură şi iritaţii ale pielii.
Preparatele pe bază de plante sunt mai blânde pe piele datorită proprietăţilor anti-inflamatorii. Rezultatele noastre arată faptul că tratamentele naturale pot fi la fel de eficiente, dacă nu mai mult, ca tratamentele chimice', încheie ea.

Sursa TeleNews

modalitati naturale Eficiente De Tratare A Acneei...:-)

Cimbrul ar fi un tratament mult mai eficient împotriva acneei decât cremele care se găsesc în comerţ, arată o echipă de cercetători de la Leeds Metropolitan University, care a studiat efectele cimbrului, gălbenelelor şi mirului asupra Propionibacterium acnes, bacteria care provoacă acneea, infectând porii.
Chiar dacă cele trei plante aromatice ucid bacteria în cinci minute, cel mai eficient s-a dovedit a fi cimbrul. Studiul, unic în felul lui, 'este primul care demonstrează efectul cimbrului, gălbenelelor şi mirului asupra bacteriei care produce infecţia, ducând la acnee', arată Margarita Gomez-Escalada, adăugând că sunt necesare şi alte studii, mai aprofundate.
Dacă rezultatele se confirmă, mixtura pe bază de cimbru 'ar putea deveni repede o alternativă naturală la actualele tratamente', fiind mult mai blândă decât produsele aflate în vânzare. 'Problema produselor care conţin peroxid de benzoil sunt efectele secundare', adaugă specialista, citată de 7sur7.be. 'Se întâmplă să apară senzaţii de arsură şi iritaţii ale pielii.
Preparatele pe bază de plante sunt mai blânde pe piele datorită proprietăţilor anti-inflamatorii. Rezultatele noastre arată faptul că tratamentele naturale pot fi la fel de eficiente, dacă nu mai mult, ca tratamentele chimice', încheie ea.

Sursa TeleNews

modalitati naturale Eficiente De Tratare A Acneei...:-)

Cimbrul ar fi un tratament mult mai eficient împotriva acneei decât cremele care se găsesc în comerţ, arată o echipă de cercetători de la Leeds Metropolitan University, care a studiat efectele cimbrului, gălbenelelor şi mirului asupra Propionibacterium acnes, bacteria care provoacă acneea, infectând porii.
Chiar dacă cele trei plante aromatice ucid bacteria în cinci minute, cel mai eficient s-a dovedit a fi cimbrul. Studiul, unic în felul lui, 'este primul care demonstrează efectul cimbrului, gălbenelelor şi mirului asupra bacteriei care produce infecţia, ducând la acnee', arată Margarita Gomez-Escalada, adăugând că sunt necesare şi alte studii, mai aprofundate.
Dacă rezultatele se confirmă, mixtura pe bază de cimbru 'ar putea deveni repede o alternativă naturală la actualele tratamente', fiind mult mai blândă decât produsele aflate în vânzare. 'Problema produselor care conţin peroxid de benzoil sunt efectele secundare', adaugă specialista, citată de 7sur7.be. 'Se întâmplă să apară senzaţii de arsură şi iritaţii ale pielii.
Preparatele pe bază de plante sunt mai blânde pe piele datorită proprietăţilor anti-inflamatorii. Rezultatele noastre arată faptul că tratamentele naturale pot fi la fel de eficiente, dacă nu mai mult, ca tratamentele chimice', încheie ea.

Sursa TeleNews

vineri, 10 februarie 2012

13 FEBRUARIE PROTEST ANTI-ACTA


Acordul comercial de combatere a contrafacerii (sau ACCC[1]; în engleză: Anti-Counterfeiting Trade Agreement, abreviat ACTA) este un tratat comercial plurilateral propus ca răspuns la „creșterea globală a comerțului cu bunuri contrafăcute și lucrări protejate de drepturi de autor”.[2] Domeniul de aplicare al ACTA este larg, și include contrafacerea bunurilor fizice cît și „distribuirea prin internet și tehnologia informației”.[3]
În octombrie 2007 Statele Unite, Comunitatea Europeană, Elveția și Japonia au anunțat că vor negocia ACTA. Mai mult, următoarele țări s-au alăturat negoceirilor: Australia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Mexic, Iordania, Maroc, Singapore, Emiratele Arabe Unite și Canada.[3][4][5]
Negocierile ACTA au fost secrete pînă pe 22 mai 2008 cînd un document despre tratatul propus a fost publicat pe Wikileaks, iar în scurt timp și ziarele au scris despre negocierile secrete.[6][7][5][8]
Din 23 august 2011, textul acordului se regăsește oficial pe site-ul Comisiei Europene. Acesta este disponibil în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene și conține 51 de pagini. Titlul oficial al documentului este Acord comercial de combatere a contrafacerii între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea, Statele Unite Mexicane, Regatul Maroc, Noua Zeelandă, Republica Singapore, Confederația Elvețiană și Statele Unite ale Americii.[9]

Sursa Wikipedia








 Acordul comercial de combatere a contrafacerii (sau ACCC[1]; în engleză: Anti-Counterfeiting Trade Agreement, abreviat ACTA) este un tratat comercial plurilateral propus ca răspuns la „creșterea globală a comerțului cu bunuri contrafăcute și lucrări protejate de drepturi de autor”.[2] Domeniul de aplicare al ACTA este larg, și include contrafacerea bunurilor fizice cît și „distribuirea prin internet și tehnologia informației”.[3]
În octombrie 2007 Statele Unite, Comunitatea Europeană, Elveția și Japonia au anunțat că vor negocia ACTA. Mai mult, următoarele țări s-au alăturat negoceirilor: Australia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Mexic, Iordania, Maroc, Singapore, Emiratele Arabe Unite și Canada.[3][4][5]
Negocierile ACTA au fost secrete pînă pe 22 mai 2008 cînd un document despre tratatul propus a fost publicat pe Wikileaks, iar în scurt timp și ziarele au scris despre negocierile secrete.[6][7][5][8]
Din 23 august 2011, textul acordului se regăsește oficial pe site-ul Comisiei Europene. Acesta este disponibil în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene și conține 51 de pagini. Titlul oficial al documentului este Acord comercial de combatere a contrafacerii între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea, Statele Unite Mexicane, Regatul Maroc, Noua Zeelandă, Republica Singapore, Confederația Elvețiană și Statele Unite ale Americii.[9]

Sursa Wikipedia


 Acordul comercial de combatere a contrafacerii (sau ACCC[1]; în engleză: Anti-Counterfeiting Trade Agreement, abreviat ACTA) este un tratat comercial plurilateral propus ca răspuns la „creșterea globală a comerțului cu bunuri contrafăcute și lucrări protejate de drepturi de autor”.[2] Domeniul de aplicare al ACTA este larg, și include contrafacerea bunurilor fizice cît și „distribuirea prin internet și tehnologia informației”.[3]
În octombrie 2007 Statele Unite, Comunitatea Europeană, Elveția și Japonia au anunțat că vor negocia ACTA. Mai mult, următoarele țări s-au alăturat negoceirilor: Australia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Mexic, Iordania, Maroc, Singapore, Emiratele Arabe Unite și Canada.[3][4][5]
Negocierile ACTA au fost secrete pînă pe 22 mai 2008 cînd un document despre tratatul propus a fost publicat pe Wikileaks, iar în scurt timp și ziarele au scris despre negocierile secrete.[6][7][5][8]
Din 23 august 2011, textul acordului se regăsește oficial pe site-ul Comisiei Europene. Acesta este disponibil în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene și conține 51 de pagini. Titlul oficial al documentului este Acord comercial de combatere a contrafacerii între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea, Statele Unite Mexicane, Regatul Maroc, Noua Zeelandă, Republica Singapore, Confederația Elvețiană și Statele Unite ale Americii.[9]

Sursa Wikipedia


 Acordul comercial de combatere a contrafacerii (sau ACCC[1]; în engleză: Anti-Counterfeiting Trade Agreement, abreviat ACTA) este un tratat comercial plurilateral propus ca răspuns la „creșterea globală a comerțului cu bunuri contrafăcute și lucrări protejate de drepturi de autor”.[2] Domeniul de aplicare al ACTA este larg, și include contrafacerea bunurilor fizice cît și „distribuirea prin internet și tehnologia informației”.[3]
În octombrie 2007 Statele Unite, Comunitatea Europeană, Elveția și Japonia au anunțat că vor negocia ACTA. Mai mult, următoarele țări s-au alăturat negoceirilor: Australia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Mexic, Iordania, Maroc, Singapore, Emiratele Arabe Unite și Canada.[3][4][5]
Negocierile ACTA au fost secrete pînă pe 22 mai 2008 cînd un document despre tratatul propus a fost publicat pe Wikileaks, iar în scurt timp și ziarele au scris despre negocierile secrete.[6][7][5][8]
Din 23 august 2011, textul acordului se regăsește oficial pe site-ul Comisiei Europene. Acesta este disponibil în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene și conține 51 de pagini. Titlul oficial al documentului este Acord comercial de combatere a contrafacerii între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea, Statele Unite Mexicane, Regatul Maroc, Noua Zeelandă, Republica Singapore, Confederația Elvețiană și Statele Unite ale Americii.[9]

Sursa Wikipedia


 Acordul comercial de combatere a contrafacerii (sau ACCC[1]; în engleză: Anti-Counterfeiting Trade Agreement, abreviat ACTA) este un tratat comercial plurilateral propus ca răspuns la „creșterea globală a comerțului cu bunuri contrafăcute și lucrări protejate de drepturi de autor”.[2] Domeniul de aplicare al ACTA este larg, și include contrafacerea bunurilor fizice cît și „distribuirea prin internet și tehnologia informației”.[3]
În octombrie 2007 Statele Unite, Comunitatea Europeană, Elveția și Japonia au anunțat că vor negocia ACTA. Mai mult, următoarele țări s-au alăturat negoceirilor: Australia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Mexic, Iordania, Maroc, Singapore, Emiratele Arabe Unite și Canada.[3][4][5]
Negocierile ACTA au fost secrete pînă pe 22 mai 2008 cînd un document despre tratatul propus a fost publicat pe Wikileaks, iar în scurt timp și ziarele au scris despre negocierile secrete.[6][7][5][8]
Din 23 august 2011, textul acordului se regăsește oficial pe site-ul Comisiei Europene. Acesta este disponibil în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene și conține 51 de pagini. Titlul oficial al documentului este Acord comercial de combatere a contrafacerii între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea, Statele Unite Mexicane, Regatul Maroc, Noua Zeelandă, Republica Singapore, Confederația Elvețiană și Statele Unite ale Americii.[9]

Sursa Wikipedia



 Acordul comercial de combatere a contrafacerii (sau ACCC[1]; în engleză: Anti-Counterfeiting Trade Agreement, abreviat ACTA) este un tratat comercial plurilateral propus ca răspuns la „creșterea globală a comerțului cu bunuri contrafăcute și lucrări protejate de drepturi de autor”.[2] Domeniul de aplicare al ACTA este larg, și include contrafacerea bunurilor fizice cît și „distribuirea prin internet și tehnologia informației”.[3]
În octombrie 2007 Statele Unite, Comunitatea Europeană, Elveția și Japonia au anunțat că vor negocia ACTA. Mai mult, următoarele țări s-au alăturat negoceirilor: Australia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Mexic, Iordania, Maroc, Singapore, Emiratele Arabe Unite și Canada.[3][4][5]
Negocierile ACTA au fost secrete pînă pe 22 mai 2008 cînd un document despre tratatul propus a fost publicat pe Wikileaks, iar în scurt timp și ziarele au scris despre negocierile secrete.[6][7][5][8]
Din 23 august 2011, textul acordului se regăsește oficial pe site-ul Comisiei Europene. Acesta este disponibil în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene și conține 51 de pagini. Titlul oficial al documentului este Acord comercial de combatere a contrafacerii între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea, Statele Unite Mexicane, Regatul Maroc, Noua Zeelandă, Republica Singapore, Confederația Elvețiană și Statele Unite ale Americii.[9]

Sursa Wikipedia


 Acordul comercial de combatere a contrafacerii (sau ACCC[1]; în engleză: Anti-Counterfeiting Trade Agreement, abreviat ACTA) este un tratat comercial plurilateral propus ca răspuns la „creșterea globală a comerțului cu bunuri contrafăcute și lucrări protejate de drepturi de autor”.[2] Domeniul de aplicare al ACTA este larg, și include contrafacerea bunurilor fizice cît și „distribuirea prin internet și tehnologia informației”.[3]
În octombrie 2007 Statele Unite, Comunitatea Europeană, Elveția și Japonia au anunțat că vor negocia ACTA. Mai mult, următoarele țări s-au alăturat negoceirilor: Australia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Mexic, Iordania, Maroc, Singapore, Emiratele Arabe Unite și Canada.[3][4][5]
Negocierile ACTA au fost secrete pînă pe 22 mai 2008 cînd un document despre tratatul propus a fost publicat pe Wikileaks, iar în scurt timp și ziarele au scris despre negocierile secrete.[6][7][5][8]
Din 23 august 2011, textul acordului se regăsește oficial pe site-ul Comisiei Europene. Acesta este disponibil în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene și conține 51 de pagini. Titlul oficial al documentului este Acord comercial de combatere a contrafacerii între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea, Statele Unite Mexicane, Regatul Maroc, Noua Zeelandă, Republica Singapore, Confederația Elvețiană și Statele Unite ale Americii.[9]

Sursa Wikipedia


 Acordul comercial de combatere a contrafacerii (sau ACCC[1]; în engleză: Anti-Counterfeiting Trade Agreement, abreviat ACTA) este un tratat comercial plurilateral propus ca răspuns la „creșterea globală a comerțului cu bunuri contrafăcute și lucrări protejate de drepturi de autor”.[2] Domeniul de aplicare al ACTA este larg, și include contrafacerea bunurilor fizice cît și „distribuirea prin internet și tehnologia informației”.[3]
În octombrie 2007 Statele Unite, Comunitatea Europeană, Elveția și Japonia au anunțat că vor negocia ACTA. Mai mult, următoarele țări s-au alăturat negoceirilor: Australia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Mexic, Iordania, Maroc, Singapore, Emiratele Arabe Unite și Canada.[3][4][5]
Negocierile ACTA au fost secrete pînă pe 22 mai 2008 cînd un document despre tratatul propus a fost publicat pe Wikileaks, iar în scurt timp și ziarele au scris despre negocierile secrete.[6][7][5][8]
Din 23 august 2011, textul acordului se regăsește oficial pe site-ul Comisiei Europene. Acesta este disponibil în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene și conține 51 de pagini. Titlul oficial al documentului este Acord comercial de combatere a contrafacerii între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea, Statele Unite Mexicane, Regatul Maroc, Noua Zeelandă, Republica Singapore, Confederația Elvețiană și Statele Unite ale Americii.[9]

Sursa Wikipedia


 Acordul comercial de combatere a contrafacerii (sau ACCC[1]; în engleză: Anti-Counterfeiting Trade Agreement, abreviat ACTA) este un tratat comercial plurilateral propus ca răspuns la „creșterea globală a comerțului cu bunuri contrafăcute și lucrări protejate de drepturi de autor”.[2] Domeniul de aplicare al ACTA este larg, și include contrafacerea bunurilor fizice cît și „distribuirea prin internet și tehnologia informației”.[3]
În octombrie 2007 Statele Unite, Comunitatea Europeană, Elveția și Japonia au anunțat că vor negocia ACTA. Mai mult, următoarele țări s-au alăturat negoceirilor: Australia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Mexic, Iordania, Maroc, Singapore, Emiratele Arabe Unite și Canada.[3][4][5]
Negocierile ACTA au fost secrete pînă pe 22 mai 2008 cînd un document despre tratatul propus a fost publicat pe Wikileaks, iar în scurt timp și ziarele au scris despre negocierile secrete.[6][7][5][8]
Din 23 august 2011, textul acordului se regăsește oficial pe site-ul Comisiei Europene. Acesta este disponibil în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene și conține 51 de pagini. Titlul oficial al documentului este Acord comercial de combatere a contrafacerii între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea, Statele Unite Mexicane, Regatul Maroc, Noua Zeelandă, Republica Singapore, Confederația Elvețiană și Statele Unite ale Americii.[9]

Sursa Wikipedia



 Acordul comercial de combatere a contrafacerii (sau ACCC[1]; în engleză: Anti-Counterfeiting Trade Agreement, abreviat ACTA) este un tratat comercial plurilateral propus ca răspuns la „creșterea globală a comerțului cu bunuri contrafăcute și lucrări protejate de drepturi de autor”.[2] Domeniul de aplicare al ACTA este larg, și include contrafacerea bunurilor fizice cît și „distribuirea prin internet și tehnologia informației”.[3]
În octombrie 2007 Statele Unite, Comunitatea Europeană, Elveția și Japonia au anunțat că vor negocia ACTA. Mai mult, următoarele țări s-au alăturat negoceirilor: Australia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Mexic, Iordania, Maroc, Singapore, Emiratele Arabe Unite și Canada.[3][4][5]
Negocierile ACTA au fost secrete pînă pe 22 mai 2008 cînd un document despre tratatul propus a fost publicat pe Wikileaks, iar în scurt timp și ziarele au scris despre negocierile secrete.[6][7][5][8]
Din 23 august 2011, textul acordului se regăsește oficial pe site-ul Comisiei Europene. Acesta este disponibil în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene și conține 51 de pagini. Titlul oficial al documentului este Acord comercial de combatere a contrafacerii între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea, Statele Unite Mexicane, Regatul Maroc, Noua Zeelandă, Republica Singapore, Confederația Elvețiană și Statele Unite ale Americii.[9]

Sursa Wikipedia


 Acordul comercial de combatere a contrafacerii (sau ACCC[1]; în engleză: Anti-Counterfeiting Trade Agreement, abreviat ACTA) este un tratat comercial plurilateral propus ca răspuns la „creșterea globală a comerțului cu bunuri contrafăcute și lucrări protejate de drepturi de autor”.[2] Domeniul de aplicare al ACTA este larg, și include contrafacerea bunurilor fizice cît și „distribuirea prin internet și tehnologia informației”.[3]
În octombrie 2007 Statele Unite, Comunitatea Europeană, Elveția și Japonia au anunțat că vor negocia ACTA. Mai mult, următoarele țări s-au alăturat negoceirilor: Australia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Mexic, Iordania, Maroc, Singapore, Emiratele Arabe Unite și Canada.[3][4][5]
Negocierile ACTA au fost secrete pînă pe 22 mai 2008 cînd un document despre tratatul propus a fost publicat pe Wikileaks, iar în scurt timp și ziarele au scris despre negocierile secrete.[6][7][5][8]
Din 23 august 2011, textul acordului se regăsește oficial pe site-ul Comisiei Europene. Acesta este disponibil în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene și conține 51 de pagini. Titlul oficial al documentului este Acord comercial de combatere a contrafacerii între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea, Statele Unite Mexicane, Regatul Maroc, Noua Zeelandă, Republica Singapore, Confederația Elvețiană și Statele Unite ale Americii.[9]

Sursa Wikipedia





 Acordul comercial de combatere a contrafacerii (sau ACCC[1]; în engleză: Anti-Counterfeiting Trade Agreement, abreviat ACTA) este un tratat comercial plurilateral propus ca răspuns la „creșterea globală a comerțului cu bunuri contrafăcute și lucrări protejate de drepturi de autor”.[2] Domeniul de aplicare al ACTA este larg, și include contrafacerea bunurilor fizice cît și „distribuirea prin internet și tehnologia informației”.[3]
În octombrie 2007 Statele Unite, Comunitatea Europeană, Elveția și Japonia au anunțat că vor negocia ACTA. Mai mult, următoarele țări s-au alăturat negoceirilor: Australia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Mexic, Iordania, Maroc, Singapore, Emiratele Arabe Unite și Canada.[3][4][5]
Negocierile ACTA au fost secrete pînă pe 22 mai 2008 cînd un document despre tratatul propus a fost publicat pe Wikileaks, iar în scurt timp și ziarele au scris despre negocierile secrete.[6][7][5][8]
Din 23 august 2011, textul acordului se regăsește oficial pe site-ul Comisiei Europene. Acesta este disponibil în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene și conține 51 de pagini. Titlul oficial al documentului este Acord comercial de combatere a contrafacerii între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea, Statele Unite Mexicane, Regatul Maroc, Noua Zeelandă, Republica Singapore, Confederația Elvețiană și Statele Unite ale Americii.[9]

Sursa Wikipedia