știi,
atunci
când îmi zâmbeşti
deasupra
ceştii de cafea
/un fel de dans al claviculei
cu
aerul/
e
ca şi cum milioane de fluturi
mi-ar
sfâşia moale şi crud tâmpla...
ca
şi cum toate sălciile lumii
mi-ar
umbri privirea lăptos
cu
orbire...
îndepărtarea
asta dintre noi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu