
"lipsa nevoilor naturale naste monstrii consumisti"
Si mai ales nu exista timp.
Nu exista timp pentru maturarea unui nou tip de expresie.
Totul este facut in graba , experimentul in sine devenind scop , iar nu mijloc , cum ar fi si normal , pentru constructia unei modalitati de expresie artistica.
Traim intr-o lume a blazarii , a jumatatilor de masura , a inconsecventei si a inconsistentei.
Democratia sociala este inteleasa ca democratizare a expresiei artistice si astfel toti devenim poeti , romancieri , artisti plastici , mediocri si lipsiti de mesaj.O uriasa inflatie macina rafturile fiecarei librarii.Se reproduc anual milioane si milioane de artisti , Iar Arta se stransforma in mod insidios in arta.Capodopera nu mai exista , ci doar mici creatii artistice efemere si lipsite de substanta , ce populeaza universul prin multiplicare voita si nenaturala cu lipsa de sens, coeziune si valoare.
Milioane de poeti pentru milioane de ganduri.
Expresia mult dorita a comunismului "nu va mai exista pictura ci doar pictori" s-a implinit.
Ce rost mai are intr-o lume pragmatica , decisiv dinamica si haotica , a relativelor absolute si subiectivitatii egoiste pana aproape de asumare individuala , manifestarea unei stari de spirit reflexiva si contemplativa prin excelenta?
Cine mai are rabdare sa caute un inteles voit ascuns intr-o lume a solutiilor directe si imediate?
Mai este nevoie de umanitate intr-o lume a gagdgeturilor si retelelor de socializare.
Atat poezia cat si arta in general nu devine altceva decat un lux , un ornament pretios , straniu si strain unei umanitati cu interese si mobiluri axate pe o practica sociala imediata si masurabila .
Succesul social devine unul direct si absolut utilitar , se bazeaza pe rezultate imediate . cuantificabile financiar si obiectual.
Nimic nu este si nu trebuie sa fie gratuit , ori tocmai asta reprezinta expresia artistica , gratuitate ridicata la rang de necesitate , care se naste dintr-o reflectare indirecta a realului fara a-l reda in mod direct cat mai degraba simbolizand-ul in mod indirect si conotativ , grefata pe o expresie axiologica infectata emotional.
Nu mai exista rabdare , iar cum arta este in genere ambigua , multiinterpretabila , ocolind exprimarile directe cliseele imagistice sau verbale se situeaza clar in afara sferei de interes social.
Tocmai ambiguitatea intrinseca a modalitatilor de expresie artistica paveaza drumul catre inflatie , sunt folosite in contemporaneitate toate modalitatile de expresie , orice forma de expresie singulara si gratuita se doreste incarcata de nobletea unui gest artistic , zilnic se nasc si mor in mod anonim mii si mii de artisti.
Ce poate fi mai idiotic decat asta?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu