revolta-poeme

Sacrificiu

Lasa-i sa-ti sarute
umerii cu gheare si
si tampla cu pietre...

ei sunt ca un dans
ka o bucurie...

ei vin in haita
peste lucruri
devorandu-le...

privirile lor goale
umeri descarnati
si mirosind adanc
a mlastini...

cioturi de aripi ca niste
guri hade
iti izbucnesc di
tample...

ei vin peste lume
ca o uitare...

marsaluind krud
si lent peste multimile
tacute ale fiintei.

O alta forma de iubire,
o alta iubire...



Ura


astfel imi incep
ziua...

chiar acum o
privesc, cu dragoste
si ii spun :
te urasc...

pe tine si orasul
asta,mirosind
a asfalt si karbid...

urasc strazile
astea intunecate
din suferinta,singuratate
si bitum...

sti,decat sa te sarut,
mai bine imi las
sangele
sa tasneasca violent
si krud
prin rana hada
de pe bratul stang ,
urma vie a lamei
de ras gilette
a tatalui meu...

Nu!

Nu!

cladirilor oarbe
si de beton
lok pustiu al copilariei
mele singuratice,
al unui prim,rusinat
sarut...

nu, parcului acela
mirosind a pisat de
pisica
si snacks-uri putrezite...

voi cauta cea mai inalta
cladire,
pentru un ultim salt
in uitare...

departe,departe...

Departe.




timp unu



Urlu:
la dracu tie
secunda fastuoasa
plutind in ceasca
de cafea
din dimineata
tandra a iubitei
mele...

Strig:
iubita mea este o
umbra
plutind
si dand consistenta
clipelor...

imi mannac propria
mana
si asta imi aduce alinare...

imi scot ochii
cu unghiile,
imi smulg limba
cu dintii,
picioarele mi le tai
in alergare
si rad.

Gandeswc:
timpul acesta
al orbirii
imi macina
sufletul?


Urlu!